Perioada postpatum
Nu este niciun secret că primele zile după naștere sunt foarte dificile. Proaspăta mamă are nevoie să se recupereze după naștere (fie naturală sau cezariană), să doarmă, să mănânce, să aibă un start bun în alăptare și bineînțeles să aibă grijă de noul bebeluș non-stop. Dacă are deja și alți copilași acasă care îi solicită atenția, atunci situația devine chiar delicată, iar fără sprijin din partea familiei și a partenerului, proaspetele mame pot deveni repede epuizate și copleșite.
Multe mame se simt neputincioase, obosite, îngrijorate, vinovate, triste în primele zile după naștere și nu știu dacă este vina lor sau dacă aceste emoții sunt normale. Multora le este greu să vorbească despre ceea ce simt, mai ales atunci când toți cei din jur întreabă doar de bebeluș, de cum se simte acesta și le spun mamelor că este un moment atât de minunat și ele ar trebui să se simtă atât de norocoase. Cum și cui ai putea să spui că tu regreți că ai născut, că îți este dor de viața dinainte, că tot ce îți dorești este o pauză?
Să vorbim despre ce este normal și ce este peste limita normalului în primele zile după naștere. Când este vorba despre baby blues și când este depresie postpartum?
Baby blues
Baby blues (în termeni românești ar putea fi tradus prin ”tristețe datorată bebelușului”, deși acesta nu are nicio vină pentru starea mamei și ar putea fi mai corect tradus, în opinia mea, prin ”tristețe datorată nașterii”) este un fenomen foarte des întâlnit în perioada imediat următoare nașterii. Astfel, 50-80% dintre femeile care au născut afirmă că în primele câteva zile după naștere au început să experimenteze tristețe fără motive obiective.
Dintre simptomele cele mai des întâlnite amintim:
- Plâns facil
- Scăderea apetitului
- Anxietate
- Scăderea interesului pentru alte activități (în afara casei)
- Modificări dese de dispoziție
- Epuizare fizică și psihică
- Insomnii sau somn de proastă calitate
- Îngrijorări cu privire la sănătatea și binele copilului
Aici este foarte important de menționat că simptomatologia nu împiedică mama să își îngrijească copilul sau pe sine, ceea ce reprezintă o diferență majoră între baby blues și depresia postpartum. Deși simptomele pot fi destul de ample, ele dispar după câteva zile până la 1-2 săptămâni. Dacă se extind mai mult de această perioadă sau dacă se amplifică, este necesar ca mama să se adreseze unui medic (de familie, ginecolog sau psihiatru).
Această perioadă fiziologică de după naștere, deși pare înspăimântătoare pentru noua mamă sau familia acesteia, este tranzitorie și perfect normală. Nu este nevoie de tratament psihiatric, mamele au nevoie de sprijin și reasigurare că ceea ce fac este bine.
Depresia postpartum
În jur de 3-20% dintre femeile care au născut ajung să fie diagnosticate cu depresie postpartum. Deși simptomele sunt oarecum comune cu cele din baby blues, acestea sunt mai puternice și apar după primele 2 săptămâni postpartum, atingând un vârf în primele 4 luni de la naștere (cu mențiunea că depresia postpartum poate apărea oricând în primul an de viață al copilului).
Dintre simptome, cele mai des întâlnite sunt:
- Deznădejde, tristețe și schimbări de dispoziție
- Iritabilitate, furie și sentimente de a fi copleșită
- Izolare
- Tulburări de somn
- Pierderea sau scăderea apetitului
- Incapacitatea de a se concentra sau de a lua decizii
- Pierderea interesului pentru activitățile plăcute anterior
- Dezinteres pentru îngrijirea copilului
- Dificultate în menținerea relațiilor
- Dureri fizice și dureri musculare
citește și Atasamentul prenatal
Diferențe între baby blues și depresia postpartum
În timp ce simptomele experimentate pot fi similare, severitatea și durata simptomelor depresiei postpartum sunt cele care fac diferența. Simptomele în cazul depresiei postpartum durează mai mult de 2 săptămâni, apar aproape zilnic, durează pe tot parcursul zilei și pot duce la deficiențe funcționale. Simptomele pot persista de la câteva luni până la un an.
Depresia postpartum este de asemenea asociată cu o serie de practici și convingeri negative legate de alăptare. Mama simte că nu are cum să alăpteze, că bebelușul nu poate sau nu știe să se hrănească corect, ceea ce duce la sentimente de vinovăție din partea mamei.
Depresia este asociată cu scăderea interacțiunilor mamă-copil, care poate duce la eșecul mamei în a interpreta reacțiile copilului său și poate determina ca sugarul să devină agitat, retras sau să dezvolte probleme de hrănire sau de somn. Această problemă de comunicare mamă-copil poate duce la eșecul noului-născut de a se dezvolta armonios psihic și motor, la risc crescut de accidente care rezultă din neatenția părinților, traume non-accidentale precum și vizite mai dese către departamentul de urgență.
Sfaturi de luat acasă
Mamele experimentează dezamăgire emoțională după naștere, precum și disconfort fizic, oboseală și incertitudine cu privire la rolul lor matern. De obicei, mamele se simt copleșite, anxioase, obosite, sensibile și iritabile.
Deși aceste sentimente sunt normale în perioada imediat următoare nașterii, proaspetele mame au nevoie de tot suportul și ajutorul celor din jur. Astfel, familia (sau prietenii) trebuie să îi asigure mamei un mediu liniștit, să o ajute cu treburile casnice, să aibă grijă de noul născut timp de câteva ore pe zi pentru ca mama să se odihnească sau să se ocupe de alte activități. Proaspăta mamă trebuie să fie asigurată că această perioadă este normală, că este firesc să aibă nevoie de timp pentru a se acomoda în noul rol și cu noile rutine.
Este esențial ca orice viitor părinte (mama, tată, dar și bunici, mătuși, unchi sau oricine vine în contact cu viitoarea mamă) să știe de existența și simptomele depresiei postpartum. Aceasta este o patologie psihiatrică de foarte multe ori ”dată la o parte” ca importanță de către societate prin idei precum ”eu am avut 5 copii și nu m-am mai plâns atât”, ”femeile nasc de când lumea”, ”revino-ți”, ”nu știi câte alte femei ar vrea să fie în locul tău acum”. Astfel de discursuri fac noua mamă să se simtă cu atât mai vinovată și să nu își exprime propriile nevoi până când este adesea prea târziu. Ajutați dacă aveți posibilitatea, fiți empatici și înțelegători dacă nu.
Bibliografie
- Postpartum depression: Beyond the “baby blues” – Michele M. McKelvey, PhD, RN, and Jill Espelin, DNP, APRN, CNE, PMHNP-BC
- Consequences of maternal postpartum depression: A systematic review of maternal and infant outcomes – Justine Slomian
- Postpartum depression: How it differs from the “baby blues” – M. Trigo
- Parental postpartum depression: More than “baby blues” – Pat F. Bass III, MD, MS, MPH, Nerissa S Bauer, MD, MPH Contemporary PEDS Journal, Vol 35 No 9, Volume 35, Issue 9