Definiție
Trăim într-o societate în care se vorbește din ce în ce mai mult despre Mental Health, adică sănătate mintală. Specialiștii în sănătate mintală sunt cu siguranță încântați de faptul că subiecte ce erau în trecut considerate rușinoase sau tabu încep să fie discutate în diverse contexte sociale și academice și oamenilor le este permis să recunoască nevoia unui ajutor pe parte psihologică și să caute suport în sfera sănătății mintale. Se acceptă din ce în ce mai mult ideea (reală, de altfel) că sănătatea mintală este la fel de importantă și fragilă ca sănătatea fizică.
Ce înseamnă însă acest termen? Conform definiției oferite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), sănătatea mintală este o stare de bine în care individul își realizează propriile abilități, poate face față stresului normal al vieții, poate lucra productiv și fructuos și este capabil să aducă o contribuție comunității sale.
Domeniile empirice de bază care compun o bună sănătate mintală cuprind:
- alfabetizarea în domeniul sănătății mintale,
- atitudinea față de tulburările mintale,
- percepțiile și valorile de sine,
- abilitățile cognitive,
- performanța academică/profesională,
- emoțiile,
- comportamente,
- strategii de autogestionare,
- abilități sociale,
- familie și relații semnificative,
- sănătate fizică,
- sănătate sexuală,
- sensul vieții și
- calitatea vieții.
Pe scurt, este nevoie să ne înțelegem nevoile, emoțiile, calitățile, să fim funcționali și independenți și să încercăm să ne creăm și să ne menținem relații sănătoase pe toate planurile.
Această definiție indică faptul că absența tulburărilor mintale nu este suficientă pentru a experimenta o sănătate mintală bună. Ca atare, prevenirea tulburărilor mintale și strategiile de promovare a sănătății mintale se pot suprapune, dar în același timp pot fi diferite ( prevenirea tulburărilor mintale nu este suficientă pentru a îmbunătăți sănătatea mintală, deoarece aceste abordări nu vizează de obicei întreaga populație). Promovarea sănătății mintale încearcă să facă față acestei provocări și redefinește sănătatea mintală mai degrabă în termeni pozitivi decât negativi.
Este sănătatea mintală considerată un tabu?
Este rușinos să vorbim despre sănătatea mintală? Este rușinos să recunoști că ai ajuns la un punct de impas și că simți că nu mai poți înainta? Răspunsul la aceste întrebări este foarte mult influențat de percepția pe care o avem despre domeniul sănătății mintale. Această influență vine din partea părinților, colegilor, social media, societății, religiei etc..
Deși trăim o adevărată revoluție în ceea ce privește conștientizarea nevoii unui suport psihologic în anumite momente sau situații dificile de viață, există în continuare ideea printre unii oameni că o problemă psihică este mai puțin importantă sau urgentă decât o problemă fizică. Este mai acceptabil să spui că te doare capul decât că ai avut o săptămână proastă și te simți epuizat psihic. („te alinți”, „hai, revino-ți!”, „nu e chiar așa de grav!”… sună cunoscut?).
Un studiu din 2017 scris de Prashant Bharadwaj et al a constatat că indivizii au șanse semnificativ mai mari de a subraporta bolile de sănătate mintală, în comparație cu alte afecțiuni. Interpretarea autorilor a fost că raportarea greșită a simptomelor de sănătate mintală este dovada stigmatizării acestui domeniu (stigmatizarea are o definiție largă, fiind influențată de factori precum vinovăția, rușinea, problemele legate de imaginea de sine etc.)
Un studiu din 2007 scris de Anita Chandra și Cynthia S. Minkovitz subliniază necesitatea de a încorpora reducerea stigmatizării ca o componentă integrală a educației și serviciilor pentru sănătatea mintală a tinerilor și de a recunoaște rolul cheie pe care îl are rețeaua socială a adolescenților în modelarea atitudinilor de sănătate mintală.
Ce putem face pentru o mai bună sănătate mintală?
Primul pas este să accepți tu, adolescentule, că este normal să nu te simți mereu în cea mai optimă stare, spre deosebire de ceea ce ți se spune acasă („nu îți lipsește nimic”, „ești prea răsfățată” etc.) sau în grupul de prieteni sau online sau la școală. Trebuie să fii conectat cu tine însuți, să știi când ceva este cu adevărat în neregulă și că ai nevoie de ajutor. Trebuie să îți definești emoțiile, să îți dai seama de unde pornesc și ce te face să te simți mai bine sau mai rău. Trebuie să realizezi și să accepți că perioada prin care treci (adolescența) este cu adevărat dificilă și aduce o data cu ea foarte multe schimbări pe plan fizic, dar și emoțional. Apoi trebuie să ceri ajutor unui adult din viața ta, fie că este acesta un părinte, un profesor sau un alt adult de încredere.
Este bine, dacă ai persoane de aceeași vârstă apropiate de tine, să discuți cu acestea despre emoțiile tale, despre situațiile grele, despre nevoia unui sfat. Este de ajutor să știi că nu ești singurul/singura în această situație și că alții au trecut peste momente dificile similare. Dacă nu simți că poți să te confesezi acestora cu secrete intime și importante, este în regulă să le ții pentru tine. În aceste cazuri, este mai indicat să discuți cu adulți sau cu persoane specializate în domeniul sănătății mintale.
Este indicat și necesar să îți continui rutinele zilnice și săptămânale, aici incluzând mersul la școală, la activități extrașcolare, somnul suficient și mesele la ore regulate. O rutină te va ajuta să îți menții toate obiectivele.
Aș sugera să îți continui sau să îți descoperi noi hobby-uri. Este foarte important să ai momente în zi sau în timpul săptămânii în care să acorzi timp activităților care te relaxează sau care îți fac plăcere.
Un studiu publicat în 2018 de către Darren L. Dunning a arătat că intervențiile bazate pe mindfulness (MBI) sunt o modalitate populară de îmbunătăți sănătatea mintale și fizică ale copiilor și adolescenților. Ce înseamnă tehnici de midfulness? Înseamnă tehnici de direcționare voluntară a atenției și conectarea cu prezentul și realitatea prin deconectarea de problemele sau îngrijorările din trecut sau viitor.
Este de asemenea important să îți miști corpul. Chiar dacă ai putea să ai zile în care nu ai energia necesară, descoperirile unei meta-analize din 2019 conduse de María Rodriguez-Ayllon sugerează că activitatea fizică poate îmbunătăți sănătatea mintală a adolescenților (dar sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma efectele activității fizice asupra sănătății mintale a copiilor). Descoperirile sugerează că promovarea activității fizice și scăderea comportamentului sedentar ar putea proteja sănătatea mintală la copii și adolescenți. Aici nu este neapărat vorba doar despre sport în adevăratul sens al cuvântului, ci și drumeții, plimbări, mersul cu bicicleta prin cartier.